sâmbătă, 19 februarie 2011

Bloguri


Rămân, de fiecare dată când mă aventurez să citesc bloguri ale altora, uimit de sărăcia de imaginaţie şi de vocabular, de absenţa celui mai elementar simţ al inhibiţiei, al autocenzurii, al îndoielii de sine, rămân stupefiat de lipsa desăvârşită de inteligenţă a celor care se folosesc (abuziv, cred eu) de posibilitatea aceasta de exprimare şi de comunicare.

Tot felul de "întârziaţi", fie că sunt demoazele bine "pârguite" de trecerea inutilă a anilor şi de excesele la care s-au dedat în deja îndepărtata tinereţe, fie că sunt domni "de bine" care, deşi reclamă studii superioare şi imens superioare, se văd "încurcaţi" de afurisitele de reguli gramaticale, fie că sunt juni cu bagaje de cunoştinţe nule şi cu pretenţii infinite, fie că sunt maturi care beneficiază doar de aparenţe şi care se complac în deplină ignoranţă,

A reînceput campionatul intern de fotbal


Pandurii Tg. Jiu - Oţelul Galaţi 0 - 3
Rapid Bucureşti - Unirea Urziceni 1 - 0
Sportul Studenţesc - Dinamo Bucureşti 0 - 1
F.C. Timişoara - Gaz Metan Mediaş 3 - 1
Universitatea Cluj - F.C. Braşov 1 - 1
Victoria Braneşti - C.F.R. Cluj 1 - 1
Universitatea Craiova - Steaua Bucureşti 0 - 1
F.C.M. Tg. Mureş - F.C. Vaslui 0 - 2
Astra Ploieşti - Gloria Bistriţa 1 - 0

Atacul cărţilor


Unul dintre viciile cele mai înrădăcinate în fiinţă-mi este nevoia de a intra în librării. De câte ori am ocazia, calc pragul câte unei librării şi iau pulsul societăţii, observând ce cărţi au mai apărut, ce cărţi se vând sau nu, ce cărţi sunt "vedete" şi care este motivul succesului lor (arta scriiturii, înţelepciunea revărsată din pagini, importanţa socială, economică, afectivă, politică, a mesajului cărţii...). Nu pot tăgădui că mă atrag librăriile şi pentru motive tactil-olfactive: sunt fascinat de textura fragedă şi de mirosul uşor înţepător al cărţilor proaspăt tipărite.

Hoţi care se dau loviţi politic


Nu voi face efortul să enumăr şi greşeala de a nominaliza. Sunt şi-aşa prea mulţi şi aplombul presei aservite politic de a-i spăla şi apreta pe cei din ograda proprie şi de a-i năclăi cu smoală şi tăvăli prin pene pe ceilalţi transformă prea ades nişte limbrici cu aspiraţii mafiote în adevărate pahiderme politice.

Sunt prea mulţi şi imposibilitatea acestei naţii (neobişnuite nici măcar cu apa şi săpunul, darămite cu analiza atentă a psihologiei indivizilor pe care-i deleagă să se ocupe de problemele lor obşteşti) de a înţelge responsabilitatea pe care o implică dreptul de a alege va crea premisele pentru noi apariţii fulminante în funcţii publice ale unor găinari care, după ce vor îmbrăca vremelnic aparenţa de gentelmeni, se vor întoarce, mai devreme sau mai târziu, la genuina lor insalubritate.