Prim-... prezidenţiabilul

Domnul Ponta are o doză enormă de "nepotriveală", indiferent de postura în care s-ar afla! Inadecvarea naturală devine şi mai vizibilă cu cât strădaniile dumisale de a se integra mimetic în peisaj sunt mai accentuate. Nimic nu i se potriveşte, nimic nu îi reclama prezenţa, nu poate pretinde nicăieri nici măcar un rol butaforic, ornamental, fiindcă estetica inadecvării banale, prozaice, nu s-a inventat încă, fiindcă nu este nici măcar foarte urât, ci doar urât, în cel mai plictisitor mod.

Inadecvare, amatorism, balcanism...

Iată faptele! În urmă cu câteva săptămâni domnul Cristian Diaconescu este desemnat ca participant la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Mişcarea Populară! Nimeni nu are nimic de obiectat în interiorul partidului şi, aparent, toţi par hotărâţi să se angajeze alături de domnul Diaconescu în lupta pentru recâştigarea ţării din mâinile sistemului ticăloşit.

Şansă pierdută

Simona Halep pierde din nou în faţa Mariei Sharapova, după un meci lung şi epuizant, cu scorul de 1 -2 (6 -3, 4 -6, 4 - 6), iar eu trebuie să recunosc că, indiferent de eforturile pe care le va face inimoasa noastră sportivă, nu va putea niciodată să facă parte din elita tenisului mondial, pentru că, din nefericire, fizicul ei nu este pe măsura voinţei, disponibilităţii şi tenacităţii ei.

Sumbre semne economice

Nici nu contează datele europene care certifică sec realitatea economică românească. În fapt, indiferent de fabulaţiile copilului bătrân şi alienat de la palatul Victoria, realitatea dezastrului economic pe care l-a făcut această gaşca de incompetenţi, promovată de oligarhii autohtoni, este dureroasă, demobilizatoare, evidentă.

Pentru a umple burdihanele a circa o jumătate de milion de parveniţi, aparţinători ai structurii ticăloase care a încălecat România din 2012 încoace, cozile de topor ale mafiei, ajunse în poziţii de control politic al puterii de stat, au devalizat visteria naţională, aruncându-ne, şi economic, după ce o făcuseră din punct de vedere al credibilităţii externe în onestitatea aderării României la societatea democratică de tip occidental, în perioada bizantină a anilor 2000-2004, ani guvernaţi de rapacitatea greţos-arogantă a infractorului Năstase Adrian şi caracterizaţi de marasm, de abuz instituţional, de umilire şi pauperizare a polpulaţiei.

Super Luna... mea

Strălucitoare ca o crudă curtezană, enigmatică precum o prevestire sibilină, magnetică, hipnotizantă, ca un aprig sevraj, ca o durere surdă, oarbă, perenă,... fără putinţă de alinare!... Ţi-o dau ţie, iubirea mea imposibilă!

"Răul are multe capete"

Quasimodo

Inadaptaţi, alienaţi, viscerali, plini de voma otrăvitoare pe care le-o furnizează oficinele propagandistice ale sistemului mafiot de la Putere, condiţionaţi pavlovian de televiziunea subordonată mafiei politico-economice, troglodiţi şi ignari, pauperi tocmai din pricina că au ales să se lase abuzaţi, inutili şi artăgoşi, monstruoşi, în ultimă instanţă! Sunt o masă de manevră pe care oligarhii, ascunşi în spatele acestei Puteri, încearcă să o folosească întru destabilizarea acelor structuri de stat care nu se lasă influenţate.

Jocuri periculoase

Sistemului mafiot care guvernează ţara i-a ajuns cuţitul la os. Beneficiile jafului fără perdea, pe care îl face de peste doi ani asupra resurselor naţionale şi împotriva propriilor cetăţeni, sunt insignifiante şi nu pot justifica eforturile mafioţilor. Rând pe rând, cad "capetele" baronetului oligarh şi sistemul ticăloşit aciuat în România post-decembristă nu reuşeşte să contracareze ofensiva fără precedent a Justiţiei, cea de-a treia putere a unui stat, putere care, iată, nu se lasă încălecată de structurile mafiote.

Un act de normalitate

Quasimodo

"Mâna aceasta de femeie a spălat rușinea atâtor bărbați ce s-au complăcut să închidă ochii și să deschidă buzunarul. Femeia aceasta a spălat obrazul murdărit al României de cei 25 de ani de complicitate și lașitate."

Din fericire, afirmaţiile dumneavoastră sunt exagerate. Doamna Camelia Bogdan şi domnul Alexandru Mihalcea sunt partea vizibilă a unui sistem care a fost cu greu implementat în România ultimilor ani şi care, în ciuda tuturor eforturilor mafiei care a acaparat puterea politică în această ţară, reuşeşte miraculos să funcţioneze.

Hai, sictir, de parvenit!

Nu am avut timp să devin o maşina de luptă. Nu mi-am antrenat simţurile şi muşchii aşa încât să pot să anticipez atacurile mârşave şi violente şi să anihilez adversarii agresivi. Nu mi-am batut capul să intru într-o gaşcă unde să crăp capetele celor mai slabi ca mine spre a urca în ierarhiile grupului interlop. Nu am cultivat suspiciunea greţoasă, violenţa fizică şi de limbaj, argoul şi perfidia...

Monica Luisa Macovei - preşedinte?

Sunt câteva întrebări obiective la care va trebui să răspundă doamna Monica Luisa Macovei!

Simona Halep

Îmi este teamă! Îmi aduc aminte de ascensiunea incredibilă a Soranei Cârstea, de prietenia ei cu Viktoria (Viki) Azarenka, de ambiţia pe care o arăta, de încrederea ei  în propriile forţe, în ascensiunea sa, în viitor... Apoi, televiziunea, mondenitatea penibilă şi inutilă, "frumoasa româncă", ieşirea de pe traseul mental (emoţional) al unui performer sportiv şi, inevitabil, decăderea... Trist! Imposibil de ameliorat fiindcă, în sport,este obligatorie respectarea ordinii etapelor... Cunoaşteţi "reţeta" irosirii unor mari talente sportive...

Quo vadis

Este firesc să ajungi să te întrebi: "încotro se îndreaptă umanitatea?", atunci când afli că semenii tăi pot gândi şi întreprinde acţiuni afectate de cinismul ultim, asasin. Nu ai cum să rămâi impasibil în faţa faptelor distructive, auto-extinctive pe care semenii noştri le întreprind cu aerul că ar face cele mai inofensive şi fireşti lucruri. Nu poţi să nu te întrebi: "ce este greşit cu lumea noastră?", atunci când vezi trupuri de copii sfârtecate în urma unor atentate teroriste, în urma unor războaie ideologice, în urma unor confruntări bazate pe pretexte economice, teritoriale, etnice, religioase etc..

Electoratul "defect"

Quasimodo

"Nu ți-am ascultat niciodată vreun discurs, Victore"...

Mărturisesc că este un exerciţiu de voinţă extrem de epuizant faptul de a fi martor al exhibărilor domnului Ponta Victor. Discrepanţa dintre figura imberbă, făptura acromegalică, vocea infantil-nazalizată şi spusele acestui exponent exemplar al inadecvării (sic!) reprezintă un tablou de un grotesc care îţi retează orice tentativa de toleranţă şi compătimire.

Perseverare diabolicum

Veţi crede, poate, că fantoşa grăsulie, cocoţată în copacul guvernării şi administrării naţiei, domnul (sic!) Ponta Victor, perseverează în a numi miniştrii controversaţi dintr-o sfântă şi imuabilă incapacitate caracterială de a recunoaşte şi a-şi apropia semeni de calitate, valoroşi intrinsec şi utili societăţii datorită cunoştinţelor pe care le-au dobândit. Veţi crede, poate, că, incapabil de relaţii fireşti, din pricina "cârdăşiilor" politicianiste în care se bălăceşte suin, uzurpatorul de titluiri academice şi de funcţii publice, domnul Ponta Victor îi împiedică pe oamenii cu adevărat de valoare să intre în anturajul pestilenţial al domniei sale.