Noua Republică - o construcţie politică fără şanse

Asistăm de ceva vreme la o avalanşă destul de bine dozată - ceea ce ar trebui să o facă suspectă - a unor afirmaţii care anunţă crearea unei mişcări civice de mare anvergură, care, odată înţepenită bine pe propriile principii şi pe oamenii fără de prihană care o vor iniţia şi susţine, va genera acea forţă politică quasi-imaculată de care, românii cu aspiraţii liberale, se pare că sunt însetaţi, înfometaţi, dornici.

Să ne amintim!

Fostul consilier prezidenţial şi ex-ministrul Muncii,
domnul Lăzăroiu Sebastian, ne anunţa cu enigmatică şi metaforică emfază nevoia apariţiei unui nou partid, care să aglutineze în jurul ideologiei sale populare pe acei membri ai societăţii care, dezamăgiţi de liberalii căzuţi în aberant socialism şi de democrat-liberalii taraţi de corupţia inevitabilă unei lungi guvernări, să aibă în această nouă mişcare social-politică o alternativă la actualele partide ale scenei politice româneşti.

A venit apoi afirmaţia domnului preşedinte Băsescu Traian care ne devoala că domnia sa, ţinând cont de nevoia tot mai acută a românilor de o nouă forţă politică, şi-a îndrumat fiica să înregistreze la Oficiul pentru Sigle Invenţii şi Mărci aşa numita Mişcare Populară, preventiv, pentru cazul în care organizaţii civice şi partide politice de dreapta vor dori să contrabalanseze ofensiva stângii reprezentată de Uniunea Social Liberală.

Apoi, la nici o luna de la dezvăluirile preşedintelui, apare domnul Neamţu Mihail cu un Manifest în care -aproape infantil, dacă e să mă întrebaţi pe mine - se trasează nişte idei generale care privesc realizarea unei societăţi viitoare, bazate pe principii liberale, democratice,... deja existente în doctrina tuturor partidelor care fiinţează la această oră. În fapt, Noua Republică scontata de domnul Neamţu Mihail nu are nimic în plus - din punct de vedere teoretic - în comparaţie cu ceea ce se presupune că ar trebui să fie Republica România, astăzi, din punct de vedere al principiilor sociale, politice, economice, culturale etc., care o guvernează.

Ca printr-o coincidenţă - firească şi, totuşi, inopinată   - domnul Lăzăroiu Sebastian recunoaşte în mişcarea iniţiată de domnul Neamţu Mihail idealul pe care domnia sa îl teoretizase încă de pe vremea când era consilier prezidenţial şi îi trimite fondatorului mişcării Noua Republică o scrisoare deschisă plină de lirism şi încredere.

Nu trebuie uitat nici faptul că, atât oameni politici (doamna europarlamentar Macovei Monica), cât şi oameni de la vârful societăţii civile (domnul Cărtărescu Mircea) şi-au arătat deschis simpatia faţa de mişcarea civică anunţată profetic de domnul Lăzăroiu, girată în alb de domnul Basescu şi înfiinţată ad-hoc (sic!) de domnul Neamţu.

Oameni buni, vă reamintesc că, exact în momentul în care cei 322 de impostori imbecili din Parlamentul României îl suspendau pe preşedintele statului, într-o încercare disperată a mafiei politico-economice, care gâtuieşte România de douăzeci de ani, de a-l înlătura pe cel care îndrăznea să i se opună, domnul Băsescu Traian trata cu domnul Geoană Mircea, liderul celui mai important partid de opoziţie, iniţiator al mârşavei coaliţii de suspendare, nici mai mult, nici mai puţin,... decât asocierea celor două partide la guvernare, asociere care s-a înfăptuit la sfârşitul anului 2008.

Domnul Băsescu Traian nu este omul care să lase ceva la voia întâmplării şi sunt naivi cei care cred că dumnealui este străin de înfiinţarea acestei mişcări civice liberale iniţiate de domnul Neamţu Mihail.

De ce cred eu că Noua Republică nu este altceva decât un paratrăsnet care să disipeze fulgerul furiei, iritării, nemulţumirii, societăţii româneşti vizavi de măsurile de austeritate luate de Guvernul domnului Boc Emil şi faţă de imaginea de partid corupt, pesedizat, pe care a căpătat-o Partidul Democrat Liberal şi că, după ce-şi va fi îndeplinit misiunea, se va resorbi într-o anonimă mişcare virtuală? Pentru simplul motiv că, fără dubiu, artizanul acestei mişcări este, în realitate, chiar domnul Basescu Traian.

De multă vreme, alături de consilierul său insidios, domnul Băsescu şi-a dat seama că, dacă nu reuşeşte să distragă atenţia cetăţenilor de la imposibilitatea Partidului Democrat Liberal de a se reforma, alegerile de anul viitor sunt ca şi pierdute. Oricât de păguboşi pentru ei înşişi sunt decerebraţii din opoziţie, Partidul Democrat Liberal este mult prea erodat ca imagine ca să poată să mai aibă un scor electoral rezonabil la viitoarele alegeri, poziţie care să-i permită preşedintelui Basescu să se prevaleze de echivocurile constituţionale şi să facă, în continuare, jocurile politice în ceea ce priveşte guvernarea.

Noua Republică, Mişcarea Populară, Albă ca laptele sau ca neaua,... toate aceste construcţii artificiale nu au alt rol decât să atragă naivi idealişti înspre o mişcare populară care, fără niciun dubiu, va deveni o anexă primenită a Partidului Democrat Liberal. Niciun fel de mişcare iniţiată în societatea civilă de astăzi nu poate crea şi folosi resursa umană de calitate despre care bânguie infantil domnul Neamţu, pentru simplul motiv că ea nu există! Ce coagulează Noua Republică în jurul său prin reţelele virtuale, nu reprezintă altceva decât o drojdie socială cu aspiraţii fantezist-elucubrante care, oportunistă, simte miros de parvenire. În realitate, domnul Neamţu Mihail va deveni - doar peste un an - "sacrificatul" adevăraţilor păpuşari din spatele acestui scenariu extrem de ingenios, pus la cale de domnii Băsescu şi Lăzăroiu. Doar domnul Neamţu Mihail îşi va pierde credibilitatea.

Că, printre cei care aderă la un astfel de demers, se află şi oameni de calitate şi de bună credinţă, nu este niciun dubiu, dar asta nu înseamnă nicidecum o garanţie că acei oameni sunt potriviţi pentru a reprezenta interesele politice ale societăţii, cu mijloacele politicii. Sunt nenumărate cazurile care ne arată cât de nepricepuţi politic pot fi nişte oameni exemplari din punct de vedere al calităţilor lor morale, sociale, profesionale...

Iniţiat de politicieni extrem de abili şi interesaţi, lipsit de resursă umană de calitate (inexistentă în societatea contemporană românească) şi de logistică proprie, fiind implementat şi condus (la vedere) de oameni fără pricepere politică, supus presiunii unei mase de oameni care nu sunt educaţi să cultive cu răbdare, efort susţinut şi consecvenţă, idei, demersuri, întreprinderi, erodat de superficialitatea care guvernează relaţiile şi demersurile din spaţiul virtual, lovit de un lung pomelnic de alte vicii de construcţie, de implementare, de administrare, proiectul Noua Republică este un avorton, din unghiul meu de vedere.

Îmi vine să râd de modul imbecil în care îşi fac treaba cei care răspund pe unele site-uri la interpelările comentatorilor, îndepărtându-i mai mult pe cei care nu se prefac doar că sunt deştepţi (ţintele declarate ale mişcării civice) şi apropiindu-şi doar filozofi produşi de minunata şcoală românească. Vă voi face un link cu un astfel de site:

NOUA REPUBLICA: Manifest (provizoriu)