Ion Iliescu - o altă formă hidoasă a răului

Quasimodo
Atunci, în 1990, sub influenţa toxică a intereselor pur materiale ale neocomuniştilor şi a enormei ignoranţe populare, societatea românească s-a scindat. Pe de-o parte, cei care au intuit importanţa schimbării mentalităţii balcanice, bizantine, a lor înşilor şi a întregii populaţii, pentru a putea beneficia de avantajele sistemului democratic de tip occidental şi ale statului de drept modern, pe de altă parte, cei care, întocmai ca domnul Iliescu Ion,
neînţelegând incompatibilitatea sistemelor, şi-au dorit să amalgameze avantajele democraţiei occidentale cu privilegiile personale ale anacronicului sistem comunist.

Monstrul ivit din tenebrele (ne)gândirii celor care au preluat conducerea ţării atunci a avut nenumărate, hidoase, câpăţâni, unele dintre ele fiind acţiunile de "coerciţie proletar populară" la care s-au dedat minerii chemaţi şi aduşi în capitală ca să "reinstaureze" liniştea privilegiaţilor vremii, pereni parcă, după câte observăm!

Suntem un popor multiplu polarizat nu în jurul unor oameni cu idei antagonice, aşa cum ni se inoculează, ci suntem despărţiţi de însăşi înţelegerea rezonabilă a conceptelor de libertate, stat de drept, economie de piaţă, democraţie.

Domnul Iliescu Ion este exponentul acestui tip de insuficienţă raţională cronică iar răul cel mai mare pe care l-a făcut acestui neam stă chiar în tenacitatea cu care şi-a impus aberanta viziune politică asupra mentalităţii acestui neam. Teluricul minţii dumisale a reuşit să contamineze o enormă pătură de oameni (şi-aşa ignari şi oportunişti), a lasat posibilitatea neocomunismului să călărească naţiunea decenii în şir, după cum vedem chiar în această grotescă perioadă şi, unora dintre noi, ne-a distrus posibilitatea de a trăi într-o Românie conectată la valorile democratice occidentale.

Domnul Iliescu Ion are o factură penală extrem de încărcată, dar, chiar dacă şi-ar reuni destinul şi şi-ar împleti cărarea cu domnul Năstase Adrian (un alt monstruos limax politic), nu ar putea să ispaşească nicicum răul enorm, definitiv, cu care a procopsit această nenorocită naţie.

Un articol ca o incantaţie păgână, ca un blestem al unei fiinţe îndelung şi greu oropsite! Interesant!

Comentariu la acest articol postat de doamna Angela Tocilă pe site-ul PoliticStand