Blestemata politizare

Cu ocazia meciului de box dintre Lucian Bute şi Jean Paul Mendy am fost martori ai celei mai intense campanii politice de presă, îndreptate împotriva instituţiilor de stat care au sprijinit organizarea evenimentului pugilistic în România şi a acelor persoane care s-au implicat activ în această gală de box.

Eu nu privesc de mult timp emisiuni ale televiziunilor Antena 2,3, sau Realitatea, însă am avut posibilitatea să văd câteva articole şi comentarii ale unor jurnalişti asociaţi ai acestor posturi de televiziune şi, mai ales, am avut nefericirea
să citesc pe diferite site-uri o serie de opinii care făceau referire la modul în care presa politică din România şi susţinătorii din tranşeele forumistice ai acestui segment de presă au înţeles să trateze acest eveniment.

Ca de obicei, atunci când membri ai acestui Guvern încearcă să mişte ceva, armata de propagandă politică, secţia intoxicare, aglutinată în jurul opoziţiei, se dezbracă de frunza verde care abia le acoperă oportunismul onctuos şi purcede la a dezavua, pe dizarmonice voci, demersul celor de la putere. Nu mai contează faptele, ci interpretarea lor. Nu mai au importanţă victimele colaterale, ci doar distrugerea adversarilor. Nu mai contează onestitatea, ci doar răsturnarea faptelor aşa încât răul să poată fi atribuit, cu orice preţ, celor care doreau să facă bine.

Astfel, am citit cum că doamna ministru Udrea Elena îşi face campanie electorală cu cei două milioane de euro pe care i-a pus la bătaie pentru acest eveniment sportiv (fără precedent în România). Am aflat că domnul Obreja Rudel, organizatorul privat, printr-o firmă a domniei sale, care s-a ocupat de acest spectacol, a pus mâna pe banii dăruiţi de minister. Am aflat că logo-ul pe care Ministerul Turismului l-a consacrat drept brand turistic de ţară nu va fi văzut în optzeci de ţări, ci doar în opt ţări, iar numărul de telespactatori nu va fi de cinci sute de milioane, ci mult mai mic. Am aflat că Lucian Bute a fost luat prizonier în demersul electoral al Partidului Democrat Liberal, al doamnei ministru Udrea Elena şi, bineînţeles, al domnului preşedinte Băsescu Traian, acest tălpoc negru al tiraniei locale care ne aleargă pe toţi cu ţăpoiul setei sale de putere şi de îngenunchere a poporului.  Am aflat că Jean Paul Mendy a fost plătit de Partidul Democrat Liberal ca să piardă meciul şi am aflat ceea ce ştiam deja: că toţi portocalii sunt un cancer pe spinarea societăţii care trebuie extirpat prin metode de tip sobaru.

În realitate, am aflat doar cât de strâmbi ne sunt unii semeni şi cât de dureroase pot fi pentru victimele lor colaterale aceste atacuri de presă îndreptate concentrat împotriva unor instituţii de stat. Am aflat din lacrimile lui Lucian şi din tristeţea dojenitoare a vorbelor sale cât de mult li s-au schimonosit sufletele unor români şi cât de hidoşi sunt unii concetăţeni de-ai noştri. Am aflat, deşi ştiam, cât de grav pot fi schilodite minţile şi inimile vandabile ale celor cărora banul le este zeu şi cât de mult rău pot face aceste persoane distruse de necesităţile lor primare, de proprii lor demoni.

Evenimentul a costat ministerul două milioane de euro în condiţiile în care astfel de evenimente sunt de zece-douăzeci de ori mai scumpe.
Atunci când au trecut pe lângă noi evenimente sportive, culturale, artistice, aceleaşi voci care acum critică implicarea Ministerului Turismului şi Dezvoltării se arătau indignate de pasivitatea autorităţilor. Vă aduc aminte doar de licitaţia manuscriselor lui Emil Cioran, de licitaţiile unor opere ale lui Constantin Brâncuşi şi chiar de unele dintre meciurile de box susţinute de Lucian Bute.
I se reproşează doamnei ministru Udrea că îşi face campanie electorală cu bani publici (fie ei şi europeni), deşi prezenţa ministrului la un astfel de eveniment este obligatorie în condiţiile în care campionul mondial al lumii este un vector de publicitate al brand-ului turistic al României. Eu cred că, alături de Lucian Bute, prezenţi la meciul lui, ar fi trebuit să fie şi prim-ministrul, şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, şi şeful statului.
Cui îi pare un lucru de nimic faptul că gala de box de la Bucureşti a fost urmărită de câteva sute de milioane de telespectatori, că ziarele occidentale au scris despre românul Lucian Bute, despre capitala României, despre România, că Michael Buffer a venit în ţara noastră şi a rostit cuvinte în limba română, are mari probleme în a înţelege ce înseamnă construirea unei imagini de ţară şi ar face bine să consulte nişte specialişti în promovare înainte de a se arăta sceptic, nemulţumit, suspicios.
Să-l asociezi pe Lucian Bute cu vreun partid politic, în condiţiile în care nimic din ceea ce a făcut şi a afirmat acest tânăr nu poate fi interpretat astfel, este o altă dovadă de meschinărie. Lucian Bute a boxat în România, la Bucureşti, pentru românii lui, pentru părinţii lui, pentru dorul lui enorm faţă de o ţară care nu prea îl merită. Faptul că Partidul Democrat Liberal, prin doamna ministru Udrea, ar avea intenţia să-şi asocieze imaginea cu cea a campionului rămâne, până la proba contrarie, doar o supoziţie maliţioasă şi degradantă pentru delatorii doamnei ministru şi opozanţii Partidului Democrat Liberal.
Nu ar fi fost firesc, normal, corect, ca, înainte de a îmbăloşa acest eveniment, contestatarii lui şi ai organizatorilor să se fi asigurat că există motive de acuzare? Nu era bine, chiar şi pentru imaginea lor, a contestatarilor de serviciu, ca aceste critici să fie susţinute şi cu argumente, nu numai cu ura isterică şi ucigătoare pe care o simt faţă de actuala putere? Nu era, pentru că suntem în România.

Nu mai ştiţi să vă bucuraţi. Prostia şi nevoia de bani obţinuţi fără efort v-a transformat în nişte monştri care, lipsiţi de raţionalitate, vă auto-distrugeţi templele, reperele, puţinii semeni exemplari pe care îi mai aveţi. Distrugeţi! Până la urmă, va veni şi vremea scadenţei!