Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene - un bilanţ anticipat

Comisia Europeană a emis Raportul anual pe justiţie privind progresele făcute de România în cadrul Mecanismului de cooperare si verificare marţi, 20 iulie, 2011. Nimic nou sub soare în ceea ce priveşte concluziile acestui raport care nu face altceva decât să întărească ceea ce se vede cu ochiul liber şi nepriceput chiar şi de la Bruxelles: lupta împotriva corupţiei este zădărnicită de mai toate instituţiile care ar trebui să fie vârfuri de lance în tranşeele acesrui război. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, judecători de toate categoriile, fac ce fac şi îi scapă printre degeţelele grăsullii pe neprihăniţii noştri corupţi.
Nu mai desfac firul în patru cu privire la metodele prin care judecătorii îi scot fete mari pe potentaţii care se află în instanţe, fiindcă vuieşte presa de negustori cinstiţi ale căror fapte s-au prescris pentru că judecătorii n-au avut vreme să se ocupe de ei, pentru că experţii nu i-au putut expertiza, pentru că sistemul este pestriţ şi permisiv...

Pe mine mă intrigă obrăznicia cu care reprezentanţii magistraţilor judecători, chemaţi pe la tot felul de emisiuni televizate să explice încremenirea otrăvitoare a acestei bresle de prestatori de servicii în interes public, ne spun că numai ei ştiu, pot şi trebuie, să interpreteze legea. Mă cuprinde concomitent amuzamentul şi indignarea când, deşi legea şi doctrina juridică sunt la îndemâna oricui şi, mai mult, de vreme ce nişte inşi banali ca Predescu, Pivniceru şi alţii ca ei au putut să şi le însuşească aşa încât să ajungă judecători, ei o ţin - gaia-maţu - că nouă, muritorilor de rând, nu ne este neîngăduit să ne exprimăm părerile asupra cauzelor, etapelor procesuale, procedurilor, verdictelor. Trebuie să fii de-a dreptul autist în infatuarea ta, de rupt de realitate şi de pătruns de respectul pentru propriile-ţi intestine, ca să crezi că textele juridice (legile, doctrina, jurisprudenţa...) îţi sunt doar ţie, celui care eşti judecător, accesibile.

În ultimul timp am fost martor la două evenimente care m-au făcut să mă îndoiesc şi mai mult de discernământul conaţionalilor mei. Primul fapt care m-a stupefiat a fost atitudinea superioară, de unici deţinători ai adevărului, a unor istorici faţă de dreptul la interpretare a faptelor din trecutul naţional al oricărui ins care nu are studii de istorie. Acum, magistraţii vin şi ei, pe aceeaşi cale a infatuării iraţionale şi ridicole, să ne spună cât de greu este pentru un diletant să citească legea şi să o înţeleagă.

Dragii mei, aşa cum am mai afirmat, pentru un om cu studii medii temeinice înţelegerea şi interpretarea corectă a legilor este un lucru facil, mai ales că aceste cazuri - care produc atâta rău acestei ţări prin tergiversarea lor - sunt de natură penală şi procesual penală. Este o atitudine de o deşănţată aroganţă să afirmi ca legile le sunt accesibile doar judecătorilor. De altfel, o astfel de afirmaţie contravine chiar unui principiu de drept, bine ştiut juriştilor, care spune că necunoaşterea legii nu poate fi invocată printre motivele de apărare. Cu alte cuvinte, nu numai că legea este accesibilă justiţiabililor, dar este imposibil pentru aceştia să se apere în timpul procesului afirmând că nu cunoşteau legea.

Altfel, tuturor celor care contestă orice act al preşedintelui, al guvernului, al coaliţiei de guvernare, acest raport emis de Comisia Europeană le strică puţin apele. Alături de creşterea ratingului de ţară şi de scăderea inflaţiei, el este un motiv de întristare  pentru contestatari şi de multă muncă de manipulare pentru trusturile care îi susţin.

Pentru putere, însă, lucrurile nu stau deloc bine. Partidul Democrat Liberal se transformă pe zi ce trece într-o pernicioasă caracatiţă naţională, devenind sistemul ticăloşit care l-a înfrânt pe bietul preşedinte Constantinescu şi împotriva căruia am votat cu speranţă în 2005. Guvernul se face că a uitat că trebuie să rentabilizeze instituţiile cu capital de stat prin managementul privat al acestora. Partidele din arcul guvernamental au lăsat pentru sfântul-aşteaptă modificarea atât de necesară a Constituţiei şi reorganizarea administrativ-teritorială. Practic, din meschină şi slinoasă cupiditate, deşi ar fi putut să beneficieze de măsurile corecte pe care şi le-au asumat în 2010, oamenii Puterii au ales să ne arunce în braţele mafioţilor din opoziţie, mai flămânzi, mai avari, mai rapaci, acum, după atâta abstinenţă.

Cred că şi europenii s-au cam săturat de noi şi de imposibilitatea noastră de a fi oneşti. Rapoartele Comisiei Europene ne spun cam aceleaşi lucruri an de an: aveţi o justiţie nefuncţională, atunci când vine vorba despre judecarea cauzelor; judecătorii şi parlamentarii voştri sunt într-o inextricabilă cârdăşie cu marii corupţi.

Drept e că aceia care sunt direct vizaţi de aceste rapoarte ne-au luat pe toţi prizonieri şi ne jupuiesc cum, cât, când, vor ei.